În prezentarea noii steme a municipiului Bucureşti s-a pornit de la stema stabilită in 1921 de către Comisia consultativă de heraldică, al cărei preşedinte a fost cunoscutul istoric Dimitrie Onciu.
Elementele heraldice însemnate (Sf.Dumitru, Acvila cruciată, Coroana murală, Acvila aflată deasupra Coroanei murale, Deviza: Patria şi Dreptul meu) sunt elemente care îşi au o deplină justificare şi care vorbesc în coduri plastice de istoria aşezării şi rolul ei în devenirea istorică.

1. Descrierea stemei municipiului Bucureşti:

   Într-un scut roşu este înfăţişat Sfântul Dumitru aureolat şi în poziţie pedestră, purtând vestimentaţia specifică legiunilor române şi atributele unui sfânt militar: suliţa şi crucea.
Scutul este plasat pe pieptul unei acvile de aur, care poartă o cruce în cioc şi o coroană deschisă desupra capului.
Ciocul şi ghearele acvilei au culoare roşie, purtând ăn ghiară dreapta o sabie de argint cu mâner de aur, iar în cea stângă un sceptru în aceeaşi cromatică.
În partea inferioară a scutului este prezentată o eşarfă tricoloră pe care stă scrisă deviza: "PATRIA ŞI DREPTUL MEU".
Întreaga reprezentare este plasată într-un scut albastru; deasupra se află o coroana murală de argint, formată din 7 turnuri crenelate.
Deasupra coroanei murale se gaseşte o acvila cruciată, în zbor deschis.

2. Semnificaţia elementelor heraldice componente:

- Sfîntul Dumitru, patronul oraşului Bucureşti.
- Acvila cruciată este însemnul cel mai important al statului roman. Acvila îşi are sorgintea şi simbolistica română şi face referire la originea latină a poporului nostru şi la continuitatea sa. Crucea purtată în cioc atestă că răspândirea creştinismului în Dacia s-a făcut şi prin intermediul coloniştilor români, fenomen produs în mod natural şi nu printr-un act de autoritatea al puterii centrale.
- Coroana deschisă, purtată de acvilă, este coroana lui Mircea cel Bătrân nume ilustru legat de istoria Bucureştilor şi în vremea căruia oraşul a devenit Capitala de tranziţie a Ţării Româneşti.
- Sabia din ghiara dreaptă a acvilei evocă necontenita lupta de apărare, iar Sceptrul din partea stângă simbolizează suveranitatea naţiunii române.
- Deviza : PATRIA ŞI DREPTUL MEU, înscrisă pe eşarfa tricoloră, este utilizată din a doua jumătate a secolului trecut ca semn al legăturii fireşti dintre libertatea individuală şi statutul politic al ţării.
- Panglica tricoloră subliniază rolul pe care l-a avut tricolorul în cadrul evenimentelor din luna Decembrie 1989 şi statutul acestui centru urban în cadrul dezvoltării spiritualităţii româneşti.
- Coroana murală, semn al centrelor urbane, simbolizează locul pe care oraşul îl ocupa în ierarhia administrativă a ţării. Cele 7 creneluri semnfică statutul de municipiu al Bucureştilor;
- Acvila cruciată în zbor deschis, plasată deasupra întregii compoziţii, arată că oraşul a fost încă din epoca feudală "Cetate de scaun".